Islamul este religia majoritară în Turcia, unde peste 99% din populaţie este înregistrată ca musulmană. Majoritatea musulmanilor sunt sunniţi dar o anchetă efectuată în 2007 relevă faptul că aproximativ 14% dintre adulţi definesc relaţia lor cu religia ca neavând convingeri religioase sau că nu cred în nicio obligaţie religioasă. Comunitatea Alevi, un curent musulman distinct, reprezintă 20% din populaţie. Creştinismul (ortodox oriental, grec ortodox şi apostolic armenian) şi iudaismul sunt celelalte religii minoritare în Turcia.
Creştinii în Turcia
În sec XX, armenii creştini trăiau în Turcia orientală pe înălţimea platoului armenian şi grecii ortodocşi pe coasta Mării Egee cât şi pe coastele nordice şi meridionale (Trabzon, Antalya, Izmir). În timpul Primului Război Mondial, majoritatea armenilor au fost ucişi, deportaţi sau au fugit în timpul genocidului armean. Mai întâi au fugit grecii după ce le-au fost incendiate casele de către forţele turce, în timpul războiului greco – turc din 1920 – 1922, apoi au fost supuşi unui schimb de populaţii între Grecia şi Turcia între 1923 şi 1927, cu un transfer de populaţii greceşti din Anatolia către Grecia şi de populaţii turceşti din Grecia către Turcia.
Unul din leagănele creştinismului este Asia Mică. Potrivit Faptelor Apostolilor, discipolii au primit pentru prima oară numele de creştini la Antalya. Sfântul Paul este originar din Tars şi a călătorit mult în Turcia: Antakya, Konya, Ankara (capitala galatenilor), Efes. Acest din urmă oraş este legat de memoria Sf. Ioan. Conform tradiţiei, Fecioara Maria şi-a petrecut ultimii ani lângă Efes, în Selcuk.
Grota celor Şapte Adormiţi din Efes este situată în apropiere de Efes după cum indică şi numele. Şase din cele şapte consilii ecumenice au avut loc în Turcia actuală (Efes, Niceea, Constantinopol şi Calcedon). În Cappadocia şi în regiunea Trabzon există vestigii ale creştinismului primitiv.
Numărul creştinilor din Turcia nu depăşeşte astăzi 200.000, deşi cel mai mare oraş al ţării, Istanbul, este sediul a două patriarhii prestigioase: cea greacă şi armeniană.
Armenienii constituie cea mai mare comunitate creştină din ţară (60.000 din care 45.000 numai în Istanbul), împărţiţi în trei comunităţi: apostolici (57.000), catolici (3000) şi protestanţi (500) în Istanbul şi Mardin.
Haldeenii (10.000, în majoritate de naţionalitate irakieni), latinii (5000, concentraţi în Istanbul şi Izmir şi în comunităţi mici la Bursa, Konya, Mersin, Tarsus, Antakya, Iskenderum, Samsun, Trabzon), greco – ortodocşii (3000, în Istanbul, Antakya, Gokceada şi Bozcaada). Lor li se adaugă „noii” protestanţi, adică musulmani convertiţi la protestantismul evanghelic, care sunt aproape 5000.
Evreii (25.000) sunt concentraţi la Istanbul, (22.000) Izmir, (25.000) Bursa, şi (circa 500) Canakkale.
Un alt grup religios, născut din iudaism, este cel al shabbateenilor sau Donmez (aproximativ 20.000).
Există, de asemenea, credincoşii Baha’i (Edirne este oraşul lor sfânt) şi yezidi (de origine kurdă) în număr redus.
